Scrisoarea de fata se adreseaza direct unuia dintre cei mai tineri antrenori din prima liga de baschet din Romania. Dar poate fi citita si procesata si de ceilalti tehnicieni, in special de cei care lucreaza la nivel juvenil si de care depind multe dintre destinele sportivilor tineri.
Domnule antrenor,
Cu siguranta meritai sa stralucesti mai multi ani ca jucator. Dupa munca enorma pe care ai depus-o aveai tot dreptul sa imbraci de multe ori tricoul de titular si sa incanti tribunele cu evolutiile tale. Sa-ti impingi echipa spre victorie si sa depasesti stelele in drumul tau spre cos. Dar sansa nu a fost de partea ta, asa cum se intampla in multe domenii. Succesul si insuccesul danseaza nebun, iar gramul acela, uneori insignifiant, de sansa, poate atarna greu. Atat de greu, incat aduna ani intregi de munca si de antrenamente, de butoaie de transpiratie, de frustrari, de deplasari lungi si obositoare, de cantonamente in mijlocul verii departe de prieteni si familie, de prietenii pierdute, de iubite parasite, de lovituri, accidentari si multe altele. Tu le stii pe toate astea. Ai trecut prin ele de mic si fac parte din modul tau de viata. Inclusiv cand ai decis sa lasi de-o parte maioul de jucator si sa imbraci costumul de antrenor stiai la ce te inhami. Si iti place asta. Doar ca rolurile s-au schimbat acum. Deciziile sunt la tine, cheile vestiarului la fel, tactica, metodele, antrenamentele, orele de repaus. Trebuie sa fii atent la toate astea si tu stii mai bine decat mine cate detalii trebuie sa ai in vedere. Insa, te rog, nu face aceeasi greseala pe care foarte multi oameni o fac. Fie ca vorbim de sport sau de viata.
NU UITA DE UNDE AI PLECAT!
Nu uita ca si tu ai suferit pe banca de rezerve cand antrenorul uita sa faca vreo schimbare, nu uita ca si pe tine te revolta maxim incorectitudinea…nu uita promisiunile pe care ti le faceai ca tu nu vei fi la fel.
De tine depind destinele unor oameni. Si poate aceste destine sunt mai importante decat rezultatele consemnate in foaia de joc. Si poate satisfactia ta va fi insutit mai mare daca reusesti sa transformi niste tineri jucatori, in niste sportivi veritabili. “Mingea” este acum la tine… Insa, nu face greseala de a fi la fel ca “ei”. Care ei? Cei din jurul tau. E de-ajuns sa privesti in jurul tau si vei vedea gramada de neprofesionisti care s-au transformat peste noapte in mari experti si care, fireste, au uitat de unde au plecat. Nu-ti varsa frustrarile pe parchetul sfant si nu repeta greselile pe care ceilalti antrenori le-au facut cu tine, in timpul carierei tale. Fie ca te-ai intersectat cu ei la loturile nationale sau la echipa de club, ori mai tarziu peste ani in Divizia A. Priveste la Mourinho si la Arsene Wenger si observa cati jucatori minunati au iesit de sub baghetele lor fermecate. Jucatori de care nu auzise nimeni si care s-au transformat in legende. Cam asta este jobul tau acum. Sa redai stralucirea acolo unde totul se crede pierdut si sa inventezi acolo unde nimeni nu da nici o sansa. Daca reusesti toate astea, ti-ai atins scopul. Noi suntem alaturi de tine la inceput de drum si iti tinem pumnii!
Multa bafta, domn’ profesor!
PS: Sper sa nu intru vreodata in sala in care antrenezi si sa aud alta modalitate de adresare din partea vreunui jucator, in afara celei de mai sus.
PPS: Cu siguranta mama ta ar fi fost mandra de tine!
