N-am fost niciodata fan Virgil Stanescu. Si nici nu-mi place, in nici un domeniu, cumulul de functii. Insa Virgil Stanescu merita standing ovation pentru evenimentul organizat vineri seara. Si cred ca ar fi meritat sa fie pe prima pagina in multe ziare.
De fapt, nu doar el, ci si Dan Dacian, Radu Costea, Vlad Andronescu si Ionut Bascoveanu. Intr-un cuvant, pentru a nu omite pe nimeni (antrenori, voluntari, staff etc.) felicitari pentru Steaua Bucuresti, Dan Dacian si BC Laguna.
Pentru cei care nu stiu ce s-a intamplat la finele saptamanii trecute, fac un rezumat acum. Cele trei echipe enumerate mai sus au organizat la Sala Polivalenta din Bucuresti o noapte de poveste pentru copiii pasionati de baschet. Si-au premiat jucatorii de la toate grupele, dar au oferit si niste momente frumoase celor 3000 de spectatori (cred ca au fost lejer 3000 de persoane vineri seara, in Sala Polivalenta). Meciuri demonstrative de baschet intre antrenori, meci demonstrativ de baschet intre echipa Steaua si selectionata antrenorilor, demonstratie de bachet a trupei Da Move Crew (Italia), scurt concert de colinde etc.
M-am bucurat sa vad din nou Polivalenta plina cu fani la un eveniment dedicat baschetului. Cred ca din primavara lui 2008 (atunci veneau Harlem Globetrotters in Romania), sala asta n-a mai gazduit nici un meci de baschet.
Virgil Stanescu, Dan Dacian si Radu Costea au avut grija sa indrepte lucrurile.
Si revin din nou la presedintele-jucator al Stelei. Virgil Stanescu merita felicitari pentru caracterul sau (sper sa nu-l tradeze niciodata!) ! Merita admiratia si respect pentru un Craciun daruit ceva mai devreme unor pusti plini de vise. Merita aprecieri pentru ca n-a trecut degeaba pe la South Alabama University si in afara de baschet a invatat cum sa organizeze un eveniment fain si a adus aceasta bucurie si in Romania.
Si nu in ultimul rand, Virgil Stanescu merita multumiri! La fel si toti ceilalti implicati in organizarea acestei sarbatori!
PS: Ma bucr la fel de tare ca i-am revazut din nou pe parchet pe Dan Dacian, pe Sorin Hartman, pe Radu Costea. Ma bucur ca Adi Tudor a jucat cu zambetul pe buze, iar Ghita Balmus a impartit fericirea in stanga si in dreapta.
