Mihai Miclean este un ardelean calm si cu mult bun-simț care evoluează ca portar pentru echipa U17 a clubului FC Eindhoven. Transferat în această vară de la Viitorul Arad, puștiul născut în ianuarie 2003 se pregătește intens într-o țară în care sportul este religie. Plin de calități și dornic să apere cândva poarta naționalei, Mihai Miclean a luat viața în piept de mic și a început un nou capitol în orașul lui Robben, Van Nistelrooy și van Bommel sau ai românilor Gică Popescu și Ovidiu Stîngă. De altfel, olandezii au un respect incredibil față de cel din urmă. În prezent fostul mijlocaș care cucerea două titluri cu PSV Eindhoven este antrenor secund la echipa de senioare a clubului, iar numele său stârnește admirație.
Eindhoven este un oraș cochet de care te lipești din prima clipă. Oamenii sunt relaxați, bicicliștii la fiecare pas, arhitectura îngrijită și fiecare clădire parcă este exact în locul în care trebuie. PSV este unul dintre brandurile cele mai importante. Încă de la sosirea pe Aeroportul Internațional, olandezii au grijă sa te informeze că ai venit în orașul lui PSV, iar imaginea lui Ruud tronează ca un cerber la ieșirea din terminal. Câțiva kilometri mai încolo se află baza modernă a lui FC Eindhoven, club fondat pe 16 noiembrie 1909. Cum a reușit să ajungă acolo arădeanul Mihai Miclean veți descoperi în rândurile care urmează.
(c) Edward Stănescu (Eindhoven / Olanda)
Salutare, Mihai! Felicitări pentru transferul la FC Eindhoven. Prezintă-te puțin pentru suporterii din România.
Salutare! Mulțumesc mult! Sunt Mihai Miclean, am 16 ani și practic fotbalul de un deceniu. Sunt originar din Arad și în această vară am ajuns la FC Eindhoven. Am început fotbalul la domnul Gaiga la echipa UTA Arad și după doar o lună m-a băgat în poartă. Eram foarte gras și nu-mi plăcea să alerg. Probabil s-a gândit că așa mă va atrage spre acest sport. După puțin timp a venit vacanța de Paște și mi-am rupt mâna. După experiența aceasta am ajuns la CSS Arad la domnul Dinu Donca unde am stat vreo cinci ani. De-acolo am ajuns la Viitorul Arad de unde m-am și transferat la FC Eindhoven.
Înainte să te întreb de transfer și cum ai ajuns aici, zi-mi dacă îți este dor de colegi.
Am evoluat patru ani la această echipă. Vă dați seama că mi-e destul de dor de ei și de momentele petrecute împreună. Acum încep alt capitol, așa că privesc înainte cu încredere.
Cum ai ajuns în Olanda?
Anul trecut am fost la un camp de pregătire, Total Sports Netherlands, organizat la Pitești de Rareș Bolma și Nyron Wau – un fost fotbalist olandez, trecut pe la mai toate echipele lui PSV Eindhoven. La început am fost puțin sceptic privind participarea, dar în cele din urmă m-am gândit că sunt olandezi și că poate am o șansă să merg afară. Am ajuns la Pitești, cred că în total erau vreo 80-90 de copii, am stat trei zile, am dat tot ce am avut. Nu m-am menajat deloc, iar la final am fost selectat eu și o fată. Urma să mergem zece zile în Olanda să ne pregătim.
Ce a urmat?
Am ajuns la FC Nunen direct la echipa de seniori. Urma să mă pregătesc cu ei, dar nu era o problemă pentru că eram obișnuit să evoluez cu jucători mult mai mari ca vârstă. În România debutasem deja în Liga 4. Însă totul era diferit la antrenamente față de România. Aici în Olanda faci foarte multe jocuri de posesie, lucrezi foarte mult cu mingea. În România, mai multă alergare… Înainte să ajung prima oară în Olanda nu mă prea ascultau picioarele și cu mingea nu mă înțelegeam prea bine. Acum lucrurile s-au schimbat foarte mult.
Continuă povestea că sună bine.
După mai multe testări prin Olanda, am revenit în România și mi-am continuat cariera în țară. În ianuarie am primit din nou un telefon că trebuie să ajung în Olanda la noi verificări. Ne-am urcat în mașină și am venit aici. Îmi aduc aminte și acum că am făcut 17 ore pe drum. Era dezastru vremea. Ploaie, ninsoare, vânt, dar în sufletul meu era soare. Speram să reușesc. Am rămas trei săptămâni în probe în Olanda, apoi am primit o analiză detaliată a calităților mele. Eram ok ca portar, dar nu mă puteau ține din cauza costurilor. În aceeași zi, Nyron Wau mi-a dat un telefon și mi-a zis că voi avea antrenament la FC Eindhoven.
Cum erai cu moralul după toate aceste încercări?
Eram puțin căzut, dar am discutat cu antrenorul meu de portari din țară (n.a. Cristian Irimia de la Viitorul Arad) și m-a încurajat. Mi-a zis că trebuie să fiu tare și să merg înainte. Am mers la antrenament la FC Eindhoven și am continuat să fiu testat acolo. Urma să primesc un răspuns. Așteptam cu încordare deznodământul care nu mai venea în România…
Prin mai am primit vestea că voi veni aici în Olanda. Îmi aduc aminte și acum că eram la liceu. M-a sunat tata și era așa tăcut. L-am întrebat ce s-a întâmplat… și în acel moment mi-a zis. Felicitări! Din vară te transferi în Olanda!
Cum ai reacționat?
Eram foarte agitat, după ce am aflat. Nu puteam să fiu cuminte la ore. Nu am zis nimănui nimic până nu s-a oficializat transferul. Doar familia mea și cel mai bun prieten al meu au știut.
Ce au zis cei de la club că vei pleca în Olanda, patria lui Van Der Saar si Stektelenburg?
Antrenorii mei, Norbert Ioja și Cristian Irimia, au fost și bucuroși că reușesc, dar și triști că pierd un jucător de echipă.
Cum ți se pare Olanda?
Țara este foarte frumoasă și la fel sunt și oamenii. Mă refer sufletește. Se comportă foarte frumos cu mine, sunt foarte amabili. Aici îmi place foarte mult arhitectura. Totul este aranjat, fiecare lucru este la locul lui.
Ce îți lipsește cel mai mult din România?
(Oftează adânc)… Îmi lipsește familia și îmi lipsesc unii prieteni. Cea mai grea despărțire a fost de fratele meu care are patru ani.
Vei merge la școală?
Da, voi învăța la școala internațională din Eindhoven. Elevii vor fi din toate țările, iar predarea va fi în limba engleză.
Ce model de jucător ai?
Îmi plac Manuel Neuer și Ter Stegen pentru jocul de picior pe care îl au. Dintre portarii români îl admir foarte mult pe Florin Niță. Îmi place stilul lui, este un om foarte serios și chiar am o poză cu el. M-aș bucura dacă i-aș călca pe urme.
Ce planuri de viitor ai?
Îmi doresc să ajung cât mai sus posibil cu fotbalul. Visul meu este să îmbrac într-o zi tricoul lui Arsenal Londra.
Despre naționala României ce zici?
Cred că orice portar român își dorește să ajungă să apere în poarta naționalei. Este valabil și pentru mine.
Răzvan Marin joacă în prima ligă olandeză pentru colosul Ajax. Ai luat legătura cu el?
Nu, nu ne cunoaștem. Eu sunt mai mic. Ar fi o onoare pentru mine să îl întâlnesc aici. Aventura mea abia acum începe.
Așa este. Ai toată viața înainte să demonstrezi că portarii români au super clasă. Zi-mi la final un mesaj pentru foștii tăi colegi de echipa de la Viitorul Arad.
Le urez multă baftă în continuare, să fie serioși, modești, să lucreze cât mai mult și să își urmărească visul lor!
Mulțumim, Mihai! Și multă baftă!
Carte de vizită:
Nume: Mihai Ștefan Miclean
Data nașterii: 03 ianuarie 2003
Zodia: Capricorn
Înălțime: 1,81
Greutate: 85 kg
Familie: are un frate mai mic
Calități: sociabil, amabil, modest / muncitor.
Defecte: gelos câteodată, jocul de picior stâng, încăpățânat.
