Radu Dinu este unul dintre cei mai de treabă antrenori din baschetul juvenil românesc pe care l-am cunoscut în ultima perioadă. Un tip calm, cu care poți discuta la o cafea atât despre baschet, cât și despre politică sau acțiuni umanitare. Un antrenor sufletist care încearcă să transmită o parte din caracterul său elevilor de la Colegiul Național Aurel Vlaicu. Astăzi am hotărât să discutăm cu el despre Turneul Final U20 de baschet masculin disputat la finele lunii aprilie. Am vrut să aflăm cum s-a văzut acest eveniment important prin ochii unui tehnician și ce recomandări are pentru edițiile viitoare.
Bună ziua, domnule profesor! Felicitări pentru locul trei obținut la Campionatul Național U20! Cum a fost turneul acesta văzut din perspectiva dumneavoastră de antrenor principal al „Vulturilor” de la Vlaicu?
Buna ziua, a fost un turneu greu si spun asta mai ales prin prisma oboselii acumulate de-a lungul intregului sezon. Ganditi-va ca un nucleu de 7-8 jucatori a participat in acest sezon la meciuri din liga I, U20, U18, plus competitiile scolare, ONSS, Cupa Edu, Cupa Proedus etc. Mult prea mult, in conditiile in care refacerea in Romania, mai ales la juniori, este inca un moft. Probabil ca in sezonul viitor nu vom repeta aceeasi greseala, ne vom inscrie la mai putine competitii pentru a ne putea focusa mai bine pe obiectivele propuse.
Puteau „Vulturii” mai mult de locul trei ?
Da, puteau. S-o luam meci cu meci. Primul meci a fost cel cu Agronomia, meci decis de o greseala de arbitraj pe final de joc, cand la 5 secunde de joc, +1 si repunere nu se fluiera fault inainte de repunere (antisportiv, doua libere plus posesie), nu se fluiera fault dupa repunere (2 libere) dar in schimb se fluiera fault in atac! Viciere clara de rezultat. Meciul 2, cu Stiinta Bucuresti, probabil echipa care merita sa castige acest campionat, dupa parerea mea, a venit pe fondul oboselii atat fizice (era al treilea meci in 40 ore, avand in vedere ca duminica seara avusese loc meciul de liga 1 de la Ploiesti) dar mai ales al oboselii psihice, baietii fiind cu moralul la pamant dupa infrangerea nemeritata din ziua precedenta. Astfel ca rezultatul a fost dezastruos, o infrangere la un scor care nu reflecta realitatea. Ultimul meci, cel cu Voluntari, a fost tresarirea de orgoliu a echipei noastre.
Ce v-a plăcut la acest turneu final?
Mi-a placut organizarea, nu au fost sincope.
Ce v-a nemulțumit?
Faptul ca la acest nivel nu au fost delegati arbitri mai experimentati, carora sa nu li se poata reprosa ca, mai mult sau mai putin, au decis campioana.
Ce recomandări aveți pentru organizatori, federație, fani etc.?
As incepe cu fanii, carora le transmit sa fie mai aproape de noi, de echipa si de baschet in general. Federatiei i-as recomanda mai multa transparenta in decizii, supunerea hotararilor importante ce urmeaza a fi luate intr-un for mai larg decat acel Comitet Director. Organizatorilor – felicitari.
Pe cine ați remarcat după acest turneu?
Ca sa nu fiu subiectiv, voi nominaliza doar jucatori de la celelalte echipe: Cristi Mainea de la Voluntari, un fundas care deja a jucat in liga nationala; Dani Ionita de la Stiinta, pe care il stiu inca de la minibaschet; tot de la Stiinta mi-au mai placut Alexandru Coconea si Antonio Nasturescu.
Vara aceasta va fi una incendiară, cel puțin sub panou. România va evolua la Europenele U20 în Divizia A valorică. Dacă ați fi selecționer, ce jucători prezenți la turneul final ați convoca?
In primul rand, trebuie sa fim constienti de la inceput ca in grupa A valorica va fi foarte greu. Asta nu inseamna ca nu avem sansa noastra. Ca virtual selectioaner, as merge pe un schelet format din jucatori ca: Vlad George, Serbanescu Costin, Ciuca Nicolae (CNAV), Alexandru Coconea, Daniel Ionita, Antonio Nasturescu, Cristian Popa, Victor Sorlescu (Stiinta).
Aveți o experiență bogată în baschet. Cum vi s-a părut nivelul din acest an arătat de jucătorii participanți?
Poate este doar o impresie personala dar mi s-a parut nivelul mai slab, mai ales daca ne raportam la generatia `97, care putem spune ca deja confirma.
Credite foto: CUPA EDU / Sabin Malisevschi