Dado Arnautovic nu mai este printre noi. A plecat in aceasta dimineata din lumina spre Lumina, mult prea grabit si fara sa mai incerce o ultima aruncare.
Pe Vladimir Arnautovic il stiu de mult timp. L-am prins pe vremea cand juca la Ploiesti si “bombarda” cosul adversarilor cu o precizie de lunetist. Dar Dado era mai mult decat atat. Era un luptator calit in mijlocul razboiului. Era un urias cu un suflet imens. Un om, in adevaratul sens al cuvantului, cu o mare experienta de viata.
Am multe amintiri cu Dado care navalesc in ceasul acesta. Imi vin in cap acum o multime de momente care fac parte deja din fiinta mea. Dado era o persoana speciala. Si simteai asta de la inceput.
Imi aduc aminte cand ma intalneam cu velicko srce (inima mare!) si discutam cu el inainte de meciuri. Comentariile continuau apoi dupa ce partida se incheia. Mai mereu ne intersectam si simteam o simpatie curata. Intram in vestiarul Asesoftului cu mare lejeritate si asta in mare masura datorita lui Dado.
Imi aduc aminte cand a fost numit antrenor principal la Asesoft. Cred ca simt in nari si acum fumul de tigara care plutea in restaurantul Viena. Realizam un interviu cu Mladen Jojic si a intrat in restaurant Dado. Ni s-a alaturat si am continuat treaba. A acceptat sa faca o poza care astazi este atat de pretioasa. Trecut si viitor. Un joc nebun surprins intr-o clipa. Mladen Jojic si Vladimir Arnautovic.
Apoi a inceput aventura lui la Asesoft. Sutele de meciuri, victoriile, declaratiile, pozele…
Ne-am intersectat la Timisoara la Campionatul European, apoi la All Star Game (tot la Timisoara), in sala Rapid la prima Supercupa a Romaniei din istorie, la petrecerile de final ale Asesoftului. Am trait momente foarte frumoase si marturisesc ca Dado Arnautovic a fost unul dintre antrenorii cu care mi-ar fi placut maxim sa colaborez si in staff-ul caruia m-as fi regasit.
I-am promis ca o sa vin la Ploiesti sa petrecem o zi impreuna si sa realizez cel mai fain interviu cu el. Din pacate, n-am mai apucat.
Ploiestiul este de azi mai sarac. Citeam intr-un articol (cred chiar pe site-ul Asesoftului) ca nici un alt strain nu a avut un impact atat de mare asupra colectivitatii locale. Probabil asa va fi mult timp de-acum inainte. Dado era, intr-adevar, un velicko srce veritabil! O inima mare harazita cu bucurii, glorie, notorietate, carisma.
Vladimir Arnautovic a strans 354 de meciuri la Asesoft (conform totalbaschet.ro), dintre care 282 de victorii si 72 de infrangeri. Asta inseamna ca 79,6% au fost castigate de echipa pregatita de Arnautovic. Mai mult de-atat, in anii petrecuti in Romania, antrenorul sarb a cucerit 8 titluri de campion, 3 Cupe ale Romaniei si o Supercupa.
S-a alaturat Asesoftului intai ca antrenor secund al lui Mladen Jojic, preluand in decembrie 2007 formatia prahoveana ca antrenor principal. De-a lungul timpului, i-au fost secunzi Andreea Carutasu, Titi Mircea, Sorin Hartman si Sasa Ocokoljic, cel din urma primind un botez de foc in cariera de antrenor. Cu siguranta, un astfel de moment in viata lui Sasa isi va pune amprenta pentru totdeauna.
Ca jucatori, prin mana lui Dado Arnautovic au trecut numele grele din Romania: Catalin Burlacu, Virgil Carutasu, Levente Szijarto, Adi Tudor, Virgil Stanescu, dar si baschetbalisti straini de mare calibru: Rashard Griffith, Arvydas Cepulis, Darius Hargrove, Alexander D’Angelo, Mike Jones, Jonte Flowers, Alhaji Mohammed, Kevin Burleson, Dee Brown, Jarvis Hayes si multi altii.
Ironia vieti… anul acesta Asesoftul a avut cel mai rasunator parcurs in Cupele Europene, baietii lui Arnautovic reusind sa se califice in primele 32 de echipe din EuroCup.
Mai jos o galerie foto rara cu antrenorul Dado Arnautovic.
Odihneste-te in pace, prietene! Ai lasat multe in urma ta in Romania! Daca am invatat de la tine 1% din tot ceea ce erai, deja lumea e mai buna!
PS: Cand ma gandesc ca Dado Arnautovic nu mai este printre noi, am senzatia ca CSU Asesoft Ploiesti este o echipa blestemata. Dupa despartirea de Toni Alexe, Nikola Ilic, Andrei Lefter, familia Asesoftului este din nou incercata nedrept si parca prea mult.