Daca as putea da timpul inapoi una dintre secventele pe care as vrea sa le traiesc ar fi un Revelion de poveste din anii ’70. As vrea sa-i vad pe prietenii alor mei cum carau mancarea de la unul la altul, cum veneau cu platourile cu oua umplute si cu salata de beouf. As vrea sa aud muzica de-atunci..sa-i vad cum danseaza, cum se comporta, ce subiecte de discutii abordeaza. Cat de des intra injuraturile in propozitie si cum isi privesc partenerele. As vrea sa vad discurile de-atunci cum se ascultau la pick-up sau as vrea sa vad ninsorile de altadata. Sa vad Bucurestiul pustiu acoperit de zapada si strazile goale cu doar 2-3 masini ratacite pe trotuar… As vrea sa simt daca si atunci timpul trecea asa de repede sau daca avem noi acum o perceptie deformata… As vrea sa fiu partas unui Revelion de poveste.
Dar cum nu pot face nimic din toate astea, ma rezum la Revelioanele mele, traite atat de intens si uitate parca nedrept de usor. Si drept urmare le scriu acum, cat imi aduc aminte, fara a incerca sa aduc nici un pic de savoare textului. […]
Articolul integral nu este public.
Credits: http://www.flickr.com/photos/kh-67/
